Conform unor diverse, multiple surse de informare, în urma aprobării în Guvern a noului pachet legislativ privind reformarea sistemului de asistență socială, rezultă în special faptul că este vizată o de-birocratizare fără precedent referitoare la modul de furnizare a acestor servicii către grupurile de persoane vulnerabile.
Conform Ministerului Muncii, îndeosebi ONG-urile, cultele religioase, instituțiile educaționale, Avocatul Poporului și, în general, societatea civilă în ansamblul său, ar urma să aibă un rol mult mai puternic în acest proces de transformare și umanizare prin noile reglementări și completări introduse.
Nu este deocamdată clar cum ar urma să fie finanțate mai ales entitățile aparținând cultelor religioase care doresc să coordoneze în viitor centrele de servicii sociale, însă deja Federația Filantropia a ridicat deja această problemă cu ocazia Conferinței Internaționale ”Servicii sociale și medicale în Europa”, la care au participat organizațiile membre ale Rețelei EURODIACONIA (Bruxelles), care grupează un număr de 58 de organizații neguvernamentale și biserici creștine ce oferă servicii sociale, educaționale și medicale în spiritul promovării justiției sociale.
Newsletter-ul nostru va reflecta periodic atât dinamica acestor schimbări din România, cât și alte aspecte, sugestii și recomandări de bune practici în domeniu din spațiul european, în special în legătură cu finanțările puse la dispoziție și transpunerea în practică a PNRR.
Digitalizare în procesul de furnizare al serviciilor sociale
Recomandarea Consiliului Europei privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung, accesibile și de înaltă calitate, reclamă în mod concret alinierea Statelor Membre referitoare la oferta de servicii printr-o ”combinație echilibrată de opțiuni și variante de îngrijire” spre a răspunde diverselor nevoi și a susține libertatea de alegere și participare la luarea deciziilor a persoanelor care au nevoie de asistență, inclusiv prin implementarea tehnologiei și a soluțiilor digitale accesibile și inovatoare în cadrul furnizării unor asemenea servicii. În mod prioritar, sprijinirea autonomiei și vieții independente trebuie să abordeze implicit provocările utilizării digitalizării în cadrul acestor eforturi.
Mai multe detalii: https://fft.ro/conferinta-internationala-servicii-sociale-si-medicale-in-europa/
Apariția ”clientului misterios”
În noua legislație ce urmează să intre în vigoare, se prevede printre altele stoparea licențierilor acordate centrelor sociale fără vreo verificare pe teren, precum și eliminarea prelungirii provizorii a acestor licențieri, la infinit. În textul de lege apare și așa-numitul ”client misterios” care va putea să observe în mod inopinat și confidențial ce se întâmplă cu adevărat în aceste centre și apoi să anunțe ANPIS și Inspecția Socială spre a se evita relocarea abuzivă sau camuflarea unor beneficiari, inclusiv prin recursul la sistemul digitalizat de evidență.
Noi alternative la închiderea centrelor de plasament pentru copii și adolescenți
În cadrul angajamentelor luate de Guvern în raport cu Comisia Europeană, conform MIPE, un obiectiv general îl reprezintă creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale prin dezvoltarea infrastructurii de profil. Astfel, recent, în Regiunea Nord-Est, închiderea centrului de plasament din Trușești a făcut posibilă finalizarea a două case de tip familial, construite și complet dotate, precum și a unei clădiri reabilitate în care va funcționa de acum înainte un centru de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă. Acesta va fi destinat unui număr de 30 de copii și tineri cu vârsta de peste 6 ani, cât și pentru copiii sau tinerii din comunitate drept măsură de protecție prin plasament familial sau aflat în grija asistenților maternali profesioniști. După cum se cunoaște, procesul respectiv de înlocuire a fost destul de îndelung amânat, iar de anul viitor, punerea deplină în aplicare va depinde de cuantumul finanțărilor prevăzute la nivel guvernamental.
Europa identifică acum practicile și politicile în cadrul sectorului serviciilor sociale
În cursul acestui an, a fost constituită, printr-un eveniment-fanion organizat în prezența a 700 de delegați, la Malmö (Suedia), cea dintâi Rețea Socială Europeană (ESN), destinată să cumuleze toate serviciile sociale publice din Europa. În curând, expiră înscrierile pentru cea de-a doua ediție a conferinței ESSC 2024 (Antwerp, Belgia), axată pe dezbaterea noului sistem de operare al serviciilor sociale prin ”co-creere” bazată pe comunități (de jos în sus), cu un accent special pe teme precum: crearea orașelor sociale incluzive; reacțiile vizate referitoare la viitorul forței de muncă; soluții digitale privind incluziunea socială.
Pentru informații suplimentare și înscrieri: https://essc-eu.org/
Oportunități derivate din schimbările de paradigmă ale inovării sociale
În perioada actuală, este în plină desfășurare un proces de mutație al inovării sociale din zona academică și a proiectelor instituționale către nevoile, experiențele și forța de construcție a ”comunităților marginalizate”. În principal, această radicală schimbare de paradigmă implică mutații ale ”paradigmei democrației”, orientate spre preluarea și utilizarea unor obiective mai largi și cu consecințe semnificative referitoare la antreprenoriatul social. Tendințele-cheie implică asigurarea unui cadru de instrumente adaptate dezvoltării inovațiilor sociale, oferind îndeosebi posibilitatea includerii inițiativelor și proiectelor artistice și culturale în contextul mai larg al soluționării problemelor sociale printr-o nouă interconectare între stakeholderi și zonele cu expunere specifică privind transformarea societală în urma acestor noi aspecte teoretice și metodologice avute în vedere.
Sursa: International Journal of Innovation Studies – https://doi.org/10.1016/j.ijis.2023.08.003
Cum pot răspunde orașele la nevoile stării de bine la nivel global?
În urma recentei reniuni a Rețelei Orașelor Europene Sănătoase din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, 55 de orașe și 19 rețele naționale au reușit adoptarea unui pachet de recomandări referitoare la prioritizarea stării de bine la nivel social și a sustenabilității mediului prin armonizarea mișcărilor deja existente, precum economiile circulare, edificarea comunităților prospere și ale sustenabilității sociale dincolo de datele statistice legate de PIB. Pe scurt, în mod concret, plecând de la bunele practici ale bugetării participative ale Municipalității Brno din Republica Cehă, ca și ale Capitalei Islandei, Reykjavik, conectate la noul Pact Ecologic European, au fost formulate 12 acțiuni cruciale în beneficiul unor ”societăți înfloritoare”. Acestea vizează, de pildă, starea de bine a planetei, a umanității – în domeniul serviciilor mediale și al rezultatelor economice aferente, a celei economice – ghidată de acum de un lidership urban proactiv, starea de bine socială – centrată pe participare publică, întărirea încrederii și voluntariat. Menționăm că Rețeaua a fost fondată încă din 1988, drept o inițiativă politică, transversal-inovativă și inter-sectorială, în cadrul căreia este plasată colaborarea cu orașele întregii Europe.
Îngrijorări și măsuri pro-active ale unei abordări actualizate asupra sănătății mintale la nivel UE
În perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, recent Consiliul European a revăzut Agenda Europeană și în consecință a reamintit candidaților la acest forfaptul că sănătatea mintală și combaterea excluziunii sociale trebuie să rămînă priorități centrale la nivel politico-decizional. În mod practic, prin 20 de inițiative de tip falgship, a fost alocată suma de 1,23 miliarde euro privind diverse instrumente financiare prin care să se realizeze prevenția și accesul de înalt calibru și accesibil financiar referitor la menținerea și tratamentele care vizează sănătatea mintală, cât și reintegrarea profesională și socială a cetățenilor afectați. Reamintim că la nivel comunitar a fost lansată Coaliția Parlamentului European pentru Sănătatea Mintală și Starea de Bine, drept o pârghie a schimbărilor și o platformă a europarlamentarilor care să facă mai bine auzite vocile cetățenilor în privința problemelor sănătății mintale și mai bunei coordonări a unei reacții față de aceste presiuni cu rol determinant asupra stării de sănătate. În esență, și prin această coaliție, eforturile la nivel UE se orientează în speță asupra sprijinirii unei dezvoltări și implementări cuprinzătoare a unor politici prietenoase în raport cu sănătatea mintală, reliefarea celor mai bune practici ce afectează persoanele aflate în situații vulnerabile și promovarea implicării actualilor sau foștilor beneficiari ai serviciilor de sănătate mintală în cadrul deciziilor-cheie ce sunt luate în acest domeniu esențial.
Mai multe informații: https://www.mhe-sme.org/briefing-on-recent-eu-policy-developments-on-mental-health/
N.B.:
Editarea acestui Buletin Informativ reprezintă rezultatul cooperării Asociației de Dezvoltare Durabilă și Intercomunitară ”Maria de Mangop” și a Cabinetului de Asistență Socială ”Elena Brânzea” cu Fundația EUROLINK-Casa Europei prin Departamentul de Consiliere și Sprijin pentru Furnizarea Serviciilor de Asistență Socială (SAS), precum și cu Catedra Internațională Onorifică ”Jean Baert” (CIO-SUERD), platformă educațională fondată cu amabilul sprijin al Academiei Române și care coordonează programul de formare și certificare ”Expert UE în Managementul Serviciilor Comunitare Integrate de Asistență Socială & Medicală”.